nu mai pot sa scriu. nu mai vreau sa scriu. de cateva luni. nu stiu de ce. si e ciudat, pentru ca daca asta ma definea pana in clipa asta, acum nu prea mai stiu ce ma defineste… visul in care apare casa de pe lac cu veranda si masina veche de scris se recreioneaza…
nu mai pot sa scriu… si nu-mi mai vad sensul. in ultima vreme, nu mai vad sensul multor lucruri…pentru unele inca mai lupt, la altele am renuntat pentru ca am obosit. ma simt ciudat, e ca si cum cineva mi-ar fi taiat un picior. nu-l mai am, dar il simt acolo…
m-am definit atata vreme prin oameni, incat acum am nevoie sa ma redefinesc…departe de ei, fara ei. dar singuratatea ma sperie… mai stiu sa mai scriu sms-uri si mailuri. trist, nu?..
aseara am visat ca imi amputasera mana stanga. dar in visul meu nu sufeream dupa ea. intr-un mod foarte ciudat, ma simteam impacata. am nevoie de un psihiatru, stiu
am inceput sa urasc tacerea din casa, in fiecare noapte. mi-am parasit si locul de la geam. vad ca nici Mitzi nu-l mai vrea, culmea.vrea doar in bratele mele.
oare uneori avem nevoie sa ne simtim goi pe dinauntru ca sa ne revenim?.. avem nevoie sa ne indepartam ca sa revenim acolo unde trebuie?.. avem nevoie doar de noi ca sa nu mai avem nevoie de altii?..
am o singura piesa pe repeat, in winamp, de vreo saptamana.
A facut vanzari post-mortem cat pentru ultimii 15 ani de viata.
Toate posturile de tv si de radio sunt pline de melodiile lui.
Vedetele ies la interval.
Toata lumea l-a iubit, toata lumea l-a adorat, toata lumea il cunoastea mai bine decat Freud.
“Vai ce om era”. “Vai ce prieteni eram.”
Toata lumea a aruncat cu cacat in el cand au fost procesele. Acuma nu mai conteaza ca e pedofil, ca si-asa ca e mort. Pentru turneul pe care il avea planificat ceruse expres pe scena un cor de 50 de copii… ca la piata: te uiti, alegi, cercetezi marfa, abia apoi o iei acasa. Ce natie de imbecili ipocriti suntem!
Si eu am fost fan MJ. In muzica, omul ramane un nume. Cand muzica nu mai e de ajuns, scoatem de la naftalina tot ce se poate scoate din viata privata a omului.
Presa e mai rea decat mustele alea enervante ce trag la rahat. S-a sinucis/ a fost omorat/ s-a restras si el pe insula aia alaturi de Ceausescu si de Elvis/ bla.
Ce trist…traim din vietile altora. Ne facem idoli. Ne sinucidem pentru ei. Facem crima pentru ei. Facem orice. Nu stim sa-i lasam sa traiasca cum nu stim nici sa ii lasam sa moara.
Traim din rahatul si din gloria altora si ni se pare ca suntem poleiti cu aur. Suntem o planeta de nas-in-cur-isti. Rahatul altora miroase mereu mai bine ca al nostru, clar. Dupa atatea decenii, publicitatea inca n-a educat pe nimeni. Ala e artistul. Ala e omul din spatele artistului. In viata lui privata poate sa faca ce vrea banana lui sa faca. Asta cica asa, ca sa fim informati. Nu, asta tot asa, ca sa fim nas-in-cur-isti.
Eu nu-mi tai venele ca a murit Michael. Nici n-ascult de cand a murit muzica lui ca o disperata. Asta ma face un om rau? Nu mai sunt fan? Nu empatizez cu doliul unei planete intregi? De ce nu m-am dus si eu sa plang in fata ambasadei SUA?
Sunt de cacat, stiu. But at least it’s my shit.
Scuzati-ma, ma duc sa ma auto-flagelez in tacere, ascultand Thriller….
“Hey love, where you going to?
You’re not sleeping anymore, you’re just trying to.
Stay love, where you running to?
Awful happens all the time, don’t let it kill you.
Well in case you never noticed the path you never chose has chosen you.
Don’t be fraid to face and break it, your secrets…yeah…
Don’t be afaid to face and break it, your secrets…stay, stay…”
- imi smulg toata folia de la pachetele de tigari.
- fumez tigara dupa tigara cand astept.
- imi scrasnesc dintii cand sunt nervoasa.
- caut un colt din perna care miroase a EL cand EL nu e.
- vars restul de cola din cana doar pentru a pune mai multa cola.
- rad cand am o cadere nervoasa.
- nu stiu sa am rabdare. e cel mai mare chin pentru mine sa astept ceva.
- ma fatai mult cand dorm si am vesnic picioarele pline de vanatai.
- vorbesc in somn. plang in somn. tip in somn.
- imi chinui pisica atunci cand o vad ca doarme linistita.
- scriu foarte mult noaptea, cand sunt singura sau cand EL doarme.
- nu pot sa ma concentrez sa fac nimic atunci cand sunt crizata. nu pot sa citesc, nu pot sa ma uit la filme. nimic. de obicei trebuie sa ies sa alerg, chiar daca e in miezul noptii, altfel sunt in stare sa-mi daram casa pentru ca am impresia ca ma sufoca.
- mi-e la fel de dificil sa spun “imi pare rau” cum imi e sa spun “te iubesc”.
- indiferent cat de mult ma raneste cineva, sunt absolut incapabila de ura.
- sunt in stare sa suport cu cel mai mare stoicism ranile fizice, indiferent cat de mari ar putea fi ele, insa ma prabusesc usor cand cineva imi rupe inima.
- urasc banii pentru ca sunt dependenta de ei pentru orice nimic.
- cred in suflete pereche si in dragoste pentru toata viata, insa intr-un mod foarte ciudat mi-e frica de iubire. de aceea, uneori, inconstient, ajung sa-mi sabotez relatiile, doar pentru a-mi da pumni in cap mai tarziu.
- am o curiozitate bolnava. pentru orice. as fi fost buna de detectiv
- cand eram mica stiam foarte bine sa mint. incredibil de bine. acum nu mai sunt in stare sa zic minciuni, indiferent cat de mici ar putea fi ele.
- urasc linistea. am nevoie de zgomot tot timpul.
- cand mi-e dor de cineva, nu pot sa ascult muzica. imi face rau.
- daca n-o sa imi gasesc vreodata dragostea adevarata sau sufletul-pereche, o sa ma inscriu in armata si o sa ma duc pe front, in linia intai.
- mi-as dori sa stiu sa am rabdare. cred ca as fi un om mult mai linistit si mai calm asa.
- ii invidiez in majoritatea timpului pe oamenii calmi, impacati cu ei, echilibrati si linistiti. in cealalta parte din timp, ma enerveaza teribil, tocmai pentru ca sunt asa
- imi rod buzele pana la sange cand sunt nervoasa.
- sunt superstitioasa.
- din experienta mea, daca nu ajung sa ma indragostesc de cel cu care sunt in primele 3-6 luni, n-o sa ma indragostesc de el niciodata.
- intotdeauna inghit guma dupa ce isi pierde aroma. fac asta de and sunt mica. nu stiu de ce.
- foarte rar ascult de altii. sunt de principiu ca daca fac ceva, chit ca poate sa iasa prost, macar sa stiu ca am facut-o dupa capul meu. totusi, urasc profund sentimentul de vina.
- sunt matura cand e vorba de altii, dar prea putin atunci cand e vorba de mine.
- iti dai seama daca o carte mi-a placut mult dupa colturile ei: daca sunt roase, mi-a placut. daca nu, nu
- cele mai puternice amintiri sunt legate de mirosul unui om si de muzica.
- pozele ma intristeaza.
- foarte multi ani am crezut ca o sa mor inainte sa prind 30 de ani. am 23 doar. there’s still time
- nu suport ca oamenilor sa le fie mila de mine.
- mi-as dori sa ma reincarnez intr-un tigru.
But, at the end of the day, I still think most of the time that I’m crazy…
Bob Marley feat. Lauryn Hill – Turn your lights down low
Cand o sa ma fac mare n-o sa visez la Feti – Frumosi calare pe cai albi, n-o sa astept sa fiu salvata din turnul meu de fildes, n-o sa cred in zana cea buna.
Traiesti in fiecare zi nestiind ca poate ar putea fi ultima ta zi… iti faci planuri, iti conturezi viitorul, te gandesti ce-o sa faci maine… dar daca maine n-o sa mai vina?…
Poate n-ai apucat sa le spui “te iubesc” celor care conteaza, poate n-ai facut toate lucrurile pe care iti doreai sa le faci. poate….
Nu mi-a fost niciodata frica de moarte, pentru ca stiu ca atunci cand trebuie sa vina, o sa vina si gata. Mi-e frica doar de ce lasa in urma ei…oameni care sufera, lacrimi, durere, un gol in suflet.
Unul dintre oamenii cu care am crescut, cu care am copilarit, s-a dus… stupid, banal, dureros…cumplit de dureros… Iar durerea din vocea celei pe care a lasat-o in urma m-a sfasiat. Nu mi-am gasit cuvintele. N-am putut sa ii spun nimic banal si cliseic si consolator. Ce poti spune in situatii ca astea fara sa sune fals?…
Nu mi-am gasit cuvintele… nici acum nu mi le gasesc, nu reusesc sa articulez nimic.
Imi pare rau… imi pare rau ca traim atat de putin uneori, fara sa ne bucuram atat cat ar trebui… imi pare rau ca nu ne ducem dupa ce am trait tot ce era de trait, dupa ce am spus ultima oara “te iubesc”, dupa ce ne-am luat ramas bun de la toti cei care conteaza.
Imi pare rau ca toata rautatea asta din lume uneori fura vieti, lasa doar durere in urma…
