Your winter story…

…by request.

“Deschizi ochii inca o data. Privesti in jur si stii ca moleseala din casa poate veni doar din iarna de afara… Masinile claxoneaza, forfota orasului e vie. Linistea de dinauntru din cauza zapezii de afara… muzica de dinauntru pentru fulgii din geam.

Nu cauti nimic caci nu ai nevoie de nimic. Poate doar o tigara. Poate doar o gura de cafea. Poate doar un sarut. Poate atat.

Dai perdeaua la o parte si in sunetul mut al orasului iti mi aduci aminte o data… de primul brad, de prima zapada, de ei privindu-si piciul crescand.  De familiile care au plecat, dar care n-au incetat niciodata sa ramana. De vremurile cand toate erau mai simple si cand oamenii mari nu erau inca atat de mari. Cand un zingur zambet anima toate si o singura lacrima oprea tot.

Mai tragi un fum din tigara. Inca o gura de cafea. Nu exista nostalgii amare, doar cele dulci-acrisoare, cu iz de brad si vocile celor dragi, cu aroma linistii de Craciun si-a sentimentului ca pentru o clipa, toate se opresc in loc doar pentru a incepe sa se miste catre ceva mai bun. Cu sentimentul, fie si doar pentru o clipa, ca everything is in its right place…

Pentru zapada din geam, pentru frigul de afara, pentru plimbarile tarzii cu masina printre luminite, pe ger si pe ninsoarea care nu mai conteneste.  Pentru caldura de acasa, acel “acasa” nepalpabil, insa atat de real. Pentru acel acasa pe care il porti mereu in suflet, indiferent cat de departe ar fi.

Pentru spriturile si cafelele tarzii, pentru prea multele tigari fumate pe fundal de rasete si muzica. Pentru fiecare speranata pe care o spui in gand si pentru fiecare zambet pentru care motivul e mereu acolo.

Pentru toate astea si multe altele pe care nu le spunem ca sa nu le pierdem, pentru ca sunt prea pretioase ca sa nu le impartim tacit, ca pe un secret pe care doar cei norocosi il stiu…

Asa ca tragi ultimul fum din tigara. Bei ultima gura de cafea. Mai zambesti odata privind afara la orasul alb ce parca se opreste doar pentru o secunda ca sa te poti bucura doar tu de toate cate sunt, de toate cate au fost, cate raman si cate vor fi.”

1 Response so far »

  1. 1

    Somebody said,

    To us dear, bottom line, to us!
    Thank you !


Comment RSS · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: