The train

Incercam cu disperare sa adorm. Eram obosita si ma saturasem, si ceva din interiorul meu imi tot spunea sa renunt…
Dupa o vreme, somnul s-a strecurat pe nesimtite, incet si greoi pe pleoapele mele. Si visele au inceput sa ma bantuie, ca de fiecare data…
Mi-a sunat telefonul. Eram pe balcon. Era noapte si mi-era putin frig. I-am auzit vocea, dar spunea ceva ce nu reuseam sa inteleg foarte bine. Imi amintesc ca ma intrebam daca vorbea cu mine sau daca pur si simplu auzeam conversatia lui cu altcineva.
Am apucat doar sa spun “Mai spune odata” si m-am trezit spunand chiar aceste cuvinte…. Ora 12:52

Am incercat sa adorm iar si cand somnul a revenit in cele din urma, a adus inapoi cu el cosmarurile. Eram sechestrata intr-un loc, jumatate depozit, jumatate casa, totul era din metal in incapere si vedem in fata mea scarile de metal pe care fugeam cu disperare, incercand sa scap de cineva. Cand am reusit in cele din urma sa ies undeva afara, eram intr-o gara pustie. Am alergat la casa de bilete si am cerut un bilet la nu stiu ce tren. In vis stiam ca ala era singurul tren care ma putea duce acasa, dar care venea atat de rar.

Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e ca eram in gara, cu bagajul in mana, asteptand cu disperare trenul ala, stiind ca daca nu vine mai repede o sa fiu tarata inapoi in casa de fier.
Nu mai tin minte daca trenul a venit sau nu, daca m-am urcat in el sau nu, daca am ajuns acasa sau nu. M-am trezit. Ora 01:52.

De fiecare data cand m-am trezit am simtit impulsul de a vedea cat e ceasul. N-am mai visat nimic in restul noptii, insa m-am trezit din ora in ora, de fiecare data la si 52, de vreo 3 ori.

M-am trezit obosita si tacuta, in starea aia cand toata fiinta ta e amortita si tace. In linistea aia de dinauntru de care s-ar putea izbi si un tren fara sa o patrunda. In linistea aia nelinistitoare…

7 Responses so far »

  1. 1

    inmyowntwistedworld said,

    unde este happy end-ul?

  2. 2

    raducea said,

    am un prieten care a cantat la harpa.. in vis.

  3. 3

    Ioana Hurjui said,

    Nenule, in viata reala nu e intotdeauna si un happy end
    Raducule, asta cu ai un prieten care…. esti de fapt tu si ai cantat la harpa in vis? 🙂

  4. 4

    raducea said,

    a nu. eu am calcat intr-o guma

  5. 5

    Ioana Hurjui said,

    nu te impiedicasei de o guma? sau confund? :))

  6. 6

    Nashu' said,

    🙂 eu sun mereu la si 58 !!!
    Si dorm ca un bolovan…

  7. 7

    Ioana Hurjui said,

    lucky you….


Comment RSS · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: