Uncomfortable silence can be so loud

Oamenii cred in perfectiune. Sau in fine, prefera sa creada intr-o iluzie aparent eliberatoare care apare atunci cand parca vrem mai mult si mai bine dar nu avem o motivatie destul de puternica pentru a lasa ce avem deja.

Incercam sa ducem aceasta “perfectiune” intodeauna in relatii, acolo unde, cred eu, perfectiunea n-are ce cauta. Da, perfectiunea e un tipar cretin dupa care ne ghidam toti ca asa ne-au invatat la scoala.

El e perfect pentru ca nu are nasul mare si are mainile furmoase si ma alinta si ma pupa cum imi place mie si ma tine in brate atunci cand… si dupa ce… si e dragut cand doarme si imi cumpara flori si bomboane si nu uita ziua mea.

Ea e perfecta pentru ca ma iarta cand sunt magar si pentru ca ma lasa sa ies cu baietii si pentru ca nu uita sa puna lenjeria aia kinky pe ea si pentru ca ma mangaie in par si imi zice ca sunt cel mai bun la… si sunt cel mai barbat dintre barbati.

Gen…. nu iti suna cam fake in ureche?

Mie da. Poate pentru ca urasc io tiparele si pentru ca ador micile imperfectiuni (si nu, nu am sindromul jucariei stricate pe care sunt incitata sa o repar) pentru ca alea ne fac sa parem umani si ne surprind si sunt acea plus-valoare (economic vorbind ;)) diferentiatoare pentru si intre oameni.

Eugen are o vorba: “In spatele oricarei femei extrem de frumoase se afla un barbat plictisit de ea”. Jucarica. Trofeul. Bibeloul. O vreme iti place. Mult. O adori. Dar apoi o uiti in vitrina si uneori ii mai zambesti si mai dai un Pronto (reclama mascata, da) ca sa nu-si piarda luciul sau sa nu-i sara smaltul. Dar ea se invecheste. Si atunci….

Don’t get me wrong, nu-mi plac “jucariile stricate”. Dar cu ce as mai fi speciala si demna de tinut minte daca n-ai sti ca sunt raraita sau cam deranjata la mansarda sau nu foarte inalta sau putin balbaita sau ca am o alunita pe mana dreapta pe care multa lume simte nevoia sa mi-o stearga crezand ca e o pata de ciocolata?

M-ai tine minte mai bine daca as avea silicoane si colagen in botic si extensii blonde? Da, poate. M-ai nota in carnetelul ala cu “da bine la portofoliu”, vorba lui Paul. As fi inca una din  “plasticatele” la care ai balit maxim si pe care te-ai gandit sa le perversuiesti o noapte intreaga. Da’ cine a spus ca vreau io asta? A? A?

Nu-s perfecta. Nu vreau sa fiu. Si nu vreau un  Mister Perfect langa mine de care sa am grija sa nu ii sara smaltul si care face totul ca la carte. Poate in cartea mea lucrurile nu sunt asa. Sunt scrise altfel. Te-ai gandit la asta?…

Madonna – Miles away

“If you could see me the way you see yourself
I can’t pretend to be someone else”

7 Responses so far »

  1. 1

    raducea said,

    eu as spune ceva de scobit in nas.. dar las misterul pentru mai tarziu! :))

  2. 3

    Somebody said,

    Nebunooooo! Du-te la dispensar sa-ti iei tratamentul ca au venit alea compensate. :))))))))) Si nu ne mai minti aici ca ai alunite cand stim clar ca de fapt aia e o pata de ciucalata de cand erai mica pe care nu ai vrut sa o stergi. Cat despre mansarda, vaaaai…vezi ca vine zapada si o sa ai inundatii =))

  3. 5

    Somebody said,

    P.S. : Stiu eu ca tu de fapt tanjesti dupa un baiat cu 0 materie cenusie si si si…si opusul unui barbat, gen :)) Am vazut eu ca tu te uiti numai dupa manechinii aia.
    Adevarul e ca au adus haine misto la magazinul ala :)))))))))))))))

  4. 7

    Raluca Goia said,

    ala care spune ca in spatele unui femei frumoase este un barbat plictisit….e cam frustrat ca nu a avut asa ceva! sau….daca a avut, nu cred ca s-a plictisit el, probabil a fost coplesit si a cedat!

    nu atac pe nimeni, numai k frumuseatea nu te poate plictisi! sau hai sa extrapolam: in casa cu tablouri frumoase sunt oameni plictisti/ in gradina rupta parca din rai, sunt oameni plictisisti….nu prea cred.

    apoi, frumusetea este…diferita pentru fiecare. nu vreau si nu pot sa iau ca etalon de frumusete un/o android(a) facuta din plastic si intinsa din toate unghiurile.

    Dar daca vbim numai de invelis, daca frumusetea este doar poleiala … iar cand “papusa” deschide gura se creeaza o gaura neagra, atunci, draga barbatule….tu ai ales sa te plictisesti, nu te mai vaita. tu ai vrut papusica barbie, asa ca nu mai efectua judecati de valoare.


Comment RSS · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: