Of motherhood

Despre mama nu am destule cuvinte ca sa spun cate gandesc. Cred ca pentru ea as mai adauga cel putin 10.000 de cuvinte in vocabular ca sa pot incepe sa spun tot ce ar fi de zis…

Nu cred ca am vreun prieten care sa nu o fi cunoscut pe mama sau care sa nu fi auzit povesti despre ea.

Bucatica rupta din painea lui Dumnezeu, nu cred ca e vreun model mai bun pe care femeia asta sa ni-l fi putut da mie si blondei. (cand eram mica si ma intreba cineva care e modelul meu in viata, eu de mama ziceam).

Si e o legatura unica si speciala intre mine si ea (nu doar pentru ca suntem mama si fiica) ci si pentru ca sunt bucatica rupta din ea si semanam ca doua picaturi de apa din multe puncte de vedere.

Primul lucru care imi vine in minte acum e cum imi canta ea in bucatarie cantecul lui Wing Wing cel mic cu vocea ei calda si dulce, facandu-ma sa plang (era un cantecel trist despre un baietel care isi astepta mama).

Mama care era mandra de mine cand eram vedeta la poezii si cantecele la gradinita (asta in momentele cand nu o faceam de ras si nu ii mancam sufletul din postura mea de oaia neagra a familiei)

Mama care nu mi-a “stricat” personalitatea si m-a lasat sa fiu o mica rebela

Mama care face cele mai bune dulciuri si mancaruri

Mama care devoreaza orice carte si asculta o muzica incredibila

Mama care a fost si e cea mai sfatoasa si mai echilibrata mama

Mama care ne zice bancuri

Mama care s-a tehnologizat dupa 50 de ani si nu inceteaza sa faca asta nici acum

Mama care si-acum, cand sunt ditai zdrahoanca, ma mangaie pe cap si ma lasa sa ma ascund dupa fusta ei cand mi-e greu

Mama care ma descanta cand ma deochiam, copiil fiind

Mama care are cea mai ascutita minte din cate am vazut vreodata

Mama pe care prietenii mei si-ai blondei o iubesc si vin sa o vada cand vine la Bucuresti

Mama care inca are suflet de copil si tine minte gogosile Cutei

Mama care are cea mai vie privire si cea mai calda mangaiere

Mama care avea niste craci incredibili in liceu

Mama careia ii furam flori de prin gradini straine cand ma aducea tata acasa de la bunica

Mama care aprecia si pastreaza si azi cadourile mele home made pe care i le dadeam de 8 martie

Mama care fuge, ca si mine, de poze

Mama care e cea mai caterinca mama pe care o cunosc

Mama care intotdeauna a avut o vorba buna si inteleapta pentru mine si pentru sor’mea, indiferent ce prostii am fi facut

Mama care e doar a mea (bine, fie, si a blondei)

 

Abia astept sa te vad, sa ma mangai pe par si sa mai deslusim oleaca viata, mama…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: