I am who i want to be

Funny little fucked up creatures we people are…Ne plac chestiile complicate si dureroase, ne prelungim mereu suferinta intr-un stil foarte imbecil si specific,ne agatam de chestii din trecut fara a mai sti daca lucrurile alea au meritat vreodata.

Ne inhibam atata de mult simtirile, ne cenzuram dorintele, ne scuzam trairile intense ca pe ceva nepermis. Cine hotaraste cand si ce traim? Cine imi spune mie dupa ce reguli sa joc? Ce mi-e permis si ce nu? Ce am voie si ce nu am voie? Pe cine sa iubesc si pe cine sa uit?….

De cateva luni sunt ca un leu in cusca care in scurta vreme va musca din gratiile alea blestemate si va fi liber… 

Inca putin doar, inca putin…

2 Responses so far »

  1. 1

    mperciun said,

    da totul afara, urla…sfasie. Nu tine in tine, revolta-te importiva tuturor care au incercat sa iti ingradeasca viata. Fii libera, nu te agata de nimic. Fiecare amintire trecuta fie ea buna sau rea e un pas innapoi, e o piatra care nu te lasa sa zbori. Te trag toate in jos. Arunca-le, durerea trece, la un moment dat o sa doara atat de tare si instinctiv te vei trezi. Da-i cu piciorul. O viata avem, din dureri invatam sa traim si ce sa nu mai facem. Va veni si vremea ta copila…

  2. 2

    Ioana Hurjui said,

    Copila? :)) Mi-a placut asta, mi-a amintit de un amic ardelean
    ;))


Comment RSS · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: